Laurus nobilis

Dafin

Cândva înnobila olimpicii: Laurus nobilis, nobilul, așa cum se numește dafinul în latină, are și o tradiție lungă ca plantă condiment.

Aroma dafinului

Frunzele de dafin sunt caracterizate printr-un buchet dur, picant, cu o nuanţă de nucșoară, a căror aromă se desfășoară mai mult, cu cât frunzele sunt întroduse mai devreme la gătit. Frunzele de dafin uscate conțin uleiuri esențiale, care oferă o aromă intensă.

Utilizarea dafinului

Tot ce este amar se potrivește cu dafinul: aspicurile cu carne și aspicul de cotlet, varza acră, sfecla murată, castraveții murați, legumele murate, fasolea verde murată, tomatele verzi și heringii. Dafinul se asociază bine cu carnea de vită, de vânat, cu marinatele de pește, mâncărurile de cartofi, tocănițele de carne, gulașurile și mâncărurile de legume cu sosuri groase.

Originea și istoria dafinului

Dafinul, cunoscut și sub numele de laur, este originar din Asia Minor, fiind răspândit în întreaga regiune mediteraneeană, din Turcia până în Spania, dar și Maroc. Este cultivat în Statele Unite și în regiunie sud-vestice din fosta Uniune Sovietică.

Frunzele de dafin se armonizează cu busuioc, fenicul, chimen, măghiran, nucșoară, cuișoare, oregano, pătrunjel, ienibahar, piper roz, salvie, muștar, cimbru, ienupăr, scorțișoară Cassia.